Capcana

Cati dintre noi in viata nu dam peste capcane, peste momente puse la dispozitie pentru a a cadea, pentru a ne pierde cumpatul, pentru a intra in nebuloasa trairilor si lasa cicatrici in propriul caracter? Fiindca oare nu despre asta este totul? Nu despre a acumula cat mai multe cicatrici, pentru a deveni niste Frankensteini ai societatii? Nu oare asa suntem formati? Sa ne pierdem suflul, ideile, sa ne conformam cat se poate de mult la ceea ce se cere, la ceea ce vor cei ce sunt construiti dupa anumite tipare? Sa ne modeleze si pe noi dupa acelasi tipar, sa ne scoata din cap toate ideile, sa le bage pe ale lor. Si oare toate ideile astea nu ne raman inscriptionate in fiinta, in ceea ce suntem, in inima noastra? Oare daca ne conformam noii educatii (in pofida a ceea ce suntem si in contradictie cu principiile ce le-am acumulat pe cont propriu) nu devenim niste robotei pe care ne-a programat societatea sa reactionam asa cum vrea ea? Asa cum vor cei ce o conduc? Ma tem ca ajungem ca niste CD-uri, memory diskuri pe care si noi le folosim si pe care le aruncam sau formatam dupa propriul chef? Ridicati-va oameni buni! Nu va lasati condusi de toate mizeriile astea pe care ni le vand (spun ei GRATIS) gunoaiele acestea umane care ne sunt lideri. Fiti puternici si nu va vindeti pe nimic. Nu va vindeti valoarea, umanitatea, formati-va un scut invincibil care sa fie respectul de sine, care este cea mai importanta arma in lumea asta decadenta! Deveniti de neuitat, redeveniti asa cum ati fost creati, si anume UNICI! Creati ceva de neuitat, fie si ea o ikebana din buruieni culese de pe marginea drumului spre casa. Mergeti pe jos si ascultati-va gandurile, ofetiti-le creditul meritat si, desi uneori nu pare posibil, incercati… Asa cum i s-a spus si lui Columb cand a pleca sa caute India: “Pluteste drept inainte si daca pamintul pe care-l cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va crea intr-adins pentru a-ti rasplati indrazneala.”. Iluziile ne construiesc in mare parte viata actuala. Le urmam, le asimilam ca si cum ar fi o realitate dar de fapt nu realizam ca traim in minciuna, ca traim intr-o “dictatura democrata”. Ne instrainam de adevaratele idealuri, de adevaratii NOI!